lectie de viata

Azi va spun o poveste de viata ,pe care am auzit-o si eu de la emisiunea doamnei Eugenia Voda de pe TVR1 ,si care m-a daramat din punct de vedere psihic.eE povestea de viata a unei doamne profesoare ,nascuta in Ardeal ,la Tarnaveni si pe care viata a incercat-o in modul cel mai greu cu putinta.S-a casatorit de tanara la Constanta unde si-a intalnit alesul ,care ,nu mai tarziu de cativa ani ,a murit in floarea varstei lasand-o pe ea cu doi copii relativ mici.A fost pentru doamna Lavinia prima lovitura.Cu greu a trecut peste moartea primului sot,si s-a mutat la Bucuresti ,unde copiii aveau sa invete la scoli mai performante.Dupa un timp a cunoscut un alt barbat ,pe care l-a crezut pentru ea si s-a casatorit din nou.Acesta era medic veterinar si avea o circumscriptie pe langa Titu ,pleca dimineata si venea seara sau cateodata nu venea nici atunci.Doamna Lavinia a crescut aproape singura cei doi copii,pana cand prin februarie mai la sfarsitul lunii a trebuit sa se interneze in spital cu niste dureri la coloana.Atunci parintii ei au venit la Bucuresti sa stea cu copiii.doamna profesoara si-a luat cu ea extemporale de corectat ,a lasat masina personala in fata spitalului si in fiecare zi ,cobora si mai pornea masina ca sa nu ''moara'' bateria.Bateria a mers pana pe 1 martie cand nu a mai vrut deloc.Era 1 martie 1977.Pe 4 martie a venit fatidicul eveniment din Romania care ne bantuie si acum visele.Doamna povesteste ca pe atunci era mioapa si tocmai i se stricasera ochelarii ,iar in salon cu ea era inca o doamna cu care a iesit afara din spital vrand sa ajunga fiecare cat mai repede acasa la cei dragi.Cand a coborat in fata spitalului,masina care zile la rand nu pornise,a pornit la prima cheie.Au mers intai la cealalta doamna acasa ,care a lasat vorba baiatului ei ca e bine,apoi au prnit spre blocul doamnei Lavinia.Ea navazand bine,ii tot spunea colegei ei ca blocul e pe colt,ca acolo sta ea,dar doamna ii spunea ca nu vede nimic in locul acela.Asa si era,blocul Apolodor disparuse si in locul lui nu era decat un morman de moloz.__A stat Lavinia acolo langa daramaturi 48 de ore ,cand au inceput sa scoata cadavrele.Nu i-a gasit decat pe data de 6 martie la o morga din Bucuresti unde ea descrie o scena de cosmar.Pe tatal ei l-au gasit cu fetita in brate,iar pe mama ei cu baiatul.Au fost inmormantati in cimitirul Pantelimon doi ,la o margine de bucuresti dar doamna dupa cativa ani a reusut sa-i mute la Tarnaveni in cripta familiei.___.A trecut cu greu peste pierderile suferite,cu pastile cu internari,dar cel mai mult a tinut-o in viata dragostea pentru copii si pentry nobila meserie pa care o practica.Pasiunea pentru educatia copiilor i-a fost rasplatita si a fost apreciata si iubita de elevii ei.Acum isi petrece viata linistita ,cateodata alaturi de fratele ei ,singura ruda apropiata ,la casa parinteasca de la Tarnaveni.Daca si pe voi v-a impresionat ,va astept parerile cu drag.